Movie night

Lately, am devenit pasionata rau de filme...toata ziua m-as inchide in casa cu laptopul in brate si m-as uita la filme...dar nu se poate, mai am si scoala, prieteni, alte obligatii:)
Dar cand prind un moment, mai strecor un film in program...upload-ul deja merge brici si planuiesc sa-mi achizitionez un hard extern pentru a stoca mica mea arhiva in continua formare ( aka crestere).
Mentionez cateva din filmele vazute.
Slumdog Millionaire e pe primul loc pentru mine, mi se pare extrem de captivant filmul...indiferent ce zic gurile rele, comentarii gen Bollywood over Hollywood...so what?
The Curious Case... nu a fost rau, dar nu stiu daca as avea rabdare sa il mai vad odata.
Vicky Christina Barcelona...usurel, de vara, poveste romantica, noroc cu interpretarea buna a Penelopei si imaginile din oras.
Love Actually...nu stiam ca poti rade atat de bine la un film despre love...
The Dreamers...mie personal mi s-a parut o falfaiala de organe genitale...cui i se pare ca are substrat...multa sanatate:)
Hostel 1-sadic rau, si cand te gandesti ca poate chiar exista asa ceva...
The Descent...ma face sa imi pierd orice urma de pasiune pentru speologie...
Doubt-care ma face sa remarc cata valoare are Meryl Streep si chiar si Phillip Seymour-Hoffman
Persepolis-filmul cu care am cunoscut o parte de istorie iraniana si am constatat ca franceza mea nu este atat de rea pe cat o credeam
The Visitor-mi s-a parut sec si very boring.

Intentionez pe viitor sa urmaresc : The Reader, Revolutionary Road, Basic Instinct 1, Natural Born Killers, 21Grams, Frost/Nixon, 27 Dresses, Dogville, Philosphy of a Knife, Hable con Ella, The Shining, Friday the 13th, Delicatessen...i think that`s enough:)

The proof

Si daca tot nu stiam mare lucru, am cautat cateva imagini, mai ales cu unele orase noaptea, respectiv Tehran si Shiraz. Cu Persepolis nu am gasit prea multe imagini noaptea, pentru ca eu vreau sa-mi imaginez Iranul noaptea. Arata cam ca si alte orase din Orient, si seamana chiar cu ce vezi pe la noi...blocuri, lumini, drumuri batute zilnic de milioane de masini, trafic, dar totusi ceva e diferit, sunt convinsa ca orasele din Orient au o aroma anume, de iasomie dar in acelasi timp de migdale si fistic prajit...

Iranian night

Acest post are in centru o tara, un regat, si anume Iran. Stateam azi si ma gandeam...cate stim noi, cei care ne vedem zilnic de ale noastre, de mersul la scoala/serviciu, despre Iran? Mda, eu trebuie sa recunosc... nu prea multe. Stiu ca este in Asia , stiu ca este regat, stiu ca islamismul este uneori dus la extrem, stiu ca americanii nu prea agreeaza acest teritoriu, si aproximativ ce vecini are.
Dar astazi am dat intamplator peste 3 lucruri care au legatura...
-volumul `Septembrie in Shiraz`, o carte despre care nu stiu mai nimic, pentru ca am primit-o :P
-filmul `Persepolis` pe care acum l-am scos de pe retea si este viziunea lumii si a schimbarii din punctul de vedere al unei iranience
-piesa `Medusa`s Path` de la The Prodigy, o piesa care unora li se poate parea poate putin pretentioasa, dar care contine, pe langa binecunoscutul stil `prodigios` si fragmente de muzica iraniana, si suna extrem de bine la mine in ureche...
Nu incerc sa va explic de ce aceste trei opere de arta corelate m-au facut sa imi imaginez nopti de cobalt, fragmentate de siluete efemere invesmantate in negru, nopti calde, uscate, pline de praf si acorduri asiatice din departare...

Oh, no!

Things do change, chestia asta cred ca ne este evidenta zi de zi, ora de ora, minut de minut...
E atat de placut sa te urci in masina si sa mergi si sa tot mergi, numai tu cu gandurile tale...

Cat de bine ma simt cand ies pe strada cu palton si fular in jurul gatului, cu manusi asortate sau nu si o geanta atarnata in stil `postas` cu vantul zburlindu-mi parul obrajii inrositi de frig, si cat de placuta este caldura care parca mi se scurge prin oase asemeni unor vase comunicante cand intru undeva, intr-o ceainarie sau cafenea, pentru a intalni o veche prietena dupa mult timp...cat de draga imi este fiecare tigara si fiecare poveste impartasita...
Are si iarna partile ei bune, acuma e momentul sa etalam fulare, manusi, paltonase, pulovere in diverse stiluri, cizme si ghete...dar parca de la un moment toate hainele te trag inapoi, sunt grele, parca ai vrea sa le lasi acasa si sa iesi in tricou....ai vrea sa fie vara...
Dar iarna asta aduce pentru mine o schimbare...

In curand vei pleca, ochii tai verzi imi vor fi straini, n-am sa-ti mai privesc degetele impreunate ore in sir, n-am sa mai rad la vorbele tale, n-am sa ma mai ciocnesc accidental de tine, n-am sa-ti mai scriu cat de dor mi-e de tine si apoi tu sa ma intalnesti rosind...cel putin nu prea curand...
Mi-ai spus ca dupa ce vei pleca va fi bine si liniste...dar nu stii ce furtuna va trezi plecarea ta in sufletul meu...pentru ca-mi vei lipsi enorm...

For my own new year!

Sunt cateva chestii de care deja mi-e dor...mi-e dor de primavara, cand totul devine verde si revine la viata, de soarele cald, de balerinii usori in culori vesele, de terasele deschise, de lumea multa si colorata care strabate orasul, de sentimentul apropierii vacantei, de bucuria trecerii de la pullover la tricou:), de iesitul la padure, de badmingtonul jucat in strada, de drumuri neacoperite de gheata, de flori multe, de papadii...

In acelasi timp, mi-e dor de tara mea de suflet, mi-e dor de vara, da apa clara si albastra si de nisipul fierbinte, care iti arde picioarele la orele amiezii, mi-e dor de lenea generala din timpul pranzului, mi-e dor de telemeaua si de iaurturile lor, mi-e dor de inghetatele imense, de tigarile mentolate de la ei, de strazile joase si magazinele pline, de placintele lor exceptionale, de drumurile care toate duc la mare...

Nu spun ca nu imi place iarna, iubesc zapada, frigul acela placut care te moleseste si te face sa-ti doresti sa fii in ceainarii sau cafenele calde, cu ceva delicios in cana sau sa te cuibaresti sub o patura calda, sau, de ce nu?, in bratele cuiva drag ; iubesc de asemenea sporturile de iarna, patinajul, ski-ul, snowboarding-ul; iubesc zilele de sarbatoare...dar parca o astept pe cea viitoare, de asta de anul asta deja m-am plictisit:P

Pentru noul an imi doresc multe multe chestii, cele mai multe de ordin personal...imi doresc sa pot avea mai bine grija de masinuta mea, de mine, si nu in ultimul rand de cei dragi, dar imi doresc de asemenea sa-mi inmultesc colectia de veste si de cercei si bratari de argint:)

Nu-i asa ca noul an promite? ;)

it's time now

La o tigara stau si eu azi, in aceasta zi minunata de Craciun, pe care eu n-am reusit s-o savurez din cauze diverse si gandesc...si ajung la o concluzie..nu eu sunt de vina, chiar deloc!
De vina esti tu, cel care n-ai stiut sa apreciezi ca am venit la tine sa-mi deschid sufletul in fata ta, ca n-ai stiut sa vezi in mine, ca n-ai relizat ce-ti puteam oferi..ca m-ai ratat, da corect zis, m-ai ratat. Nu eu ies in pierdere, ca tu, cel care n-ai stiut sa iei situatia si sa deal with it.
Asa ca eu, la ora asta, beau pentru sfarsitul perioadei in care m-am gandit la tine, beau pentru ca incep sa te uit. Siu singurul care are ceva de pierdut esti tu! hah, c-am zis-o. Viata merge mai departe, ma sterg de praf si merg mai departe. Si nu te astepta de la mine sa fiu nasoala cum ai fost tu, eu voi fi o lady, si-ti voi demonstra ca ai fost un prost!
Sa bem!

Drunk

Astazi, prin bunavointa unei prietene vechi si bune, am iesit la un vin, in care fiecare si-a povestit ultimele patanii, mai ales legat de masini si barbati ( ca sa vedeti ce dileme au femeile moderne ) si am povestit vreo 5 ore, dupa care am ajuns la concluzia ca ar trebui sa ne intalnim mai des ( sunt de acord ) si in care eu am realizat ca eu sufar, clar, curat si deschis ca o plaga, neinfectata, dar dureroasa, al dracu de dureroasa.
Sufar dupa ochii verzi, sufar dupa zambet, sufar dupa mica cicatrice pe care nu stiu cine a observat-o inafara de mine... imi aduc aminte de glumele care ma fac sa rad pana ma doare burta, imi aduc aminte de funduletul palpabil, de mana stanga care scrie linistita, de statura impunatoare, de toata persoana..si sufar, pentru ca imi doresc sa te am langa mine, si nu se poate. Sufar pentru ca te plac atata de mult si nu ma observi. Totul este in tacere, nu primesc niciun raspuns de la tine si mor de dorul tau in noptile pustii de decembrie. Oare am sa am vreodata sansa sa te cunosc cu adevarat?....